06 martie 2015

Vremuri și vremuiri la Piatra Șoimului

Istorie și statornicie
Comuna Piatra Șoimului, cunoscută mai ales sub denumirea Calu-Iapa, conform cu harta din 1835, avea 72 de capi de familie și făcea parte din plasa Bistrița. Potrivit precizărilor din Dicționarul geografic al lui C.D. Gheorghiu, în 1890, Calu Iapa era o comună rurală așezată la dreapta râului Bistrița, cu o mică parte așezată pe partea stânga, în plasa Piatra Muntelui.
Descrierea geografico-istorică:
”Terenurile sale accidentate sunt traversate de-a lungul, în direcțiunea est-vest, de două văi formate de pârâul Calu și pârâul Epei, cari se întind paralel unul de altul, fiind despărțită în toată prelungirea de ramurile munților Doșelu și Epei, iar cătră răsărit de valea Bistriței. Aceste terenuri fac parte din coborâșurile Cernegurei, însă la o mică depărtare spre miazăzi de satul Văleni (com. Vânători, Dumbrava Roșie). Cam la o treime din calea ce desparte Vălenii de Gura calului, ies la iveală marnele salifiere superioare. Formațiunea cu sare continuă a forma șirul de munți din dreapta râului Bistrița până la Gura Calului, reapare în dreapta Calului, în culmile Doșelului, întrerupte de valea Epei, se văd iarăși în munții din dreapta ei (ramura Neguleștilor), iar în susul pâraielor(fundul Epei), se întinde salifierul până la jumătate cale de la gura pârâului Iapa și Varnița (locul unde se face var); de acolo vin depozite mai vechi (eocenice), greziurile zise Sztrolka, deasupra cărora zac nemijlocit păduri calcare, din care se extrage var. Dacă se scoate din bolovanii de calcar compact, destul de curat, din partea superioară a pădurii, atunci iese un var gras, bun, iar dacă se scoate din bacurile de calcar mai argilos, de sub cele precedente, atunci se face un var slab, rău, poate chiar hidraulic.
Comuna Calu Iapa se mărginește la nord cu comuna Vânători Dumbrava Roșie și comuna Doamna, de cari se desparte prin ramura muntelui Cernegura, la vest cu moșia Tarcău (comuna Pângărați), de care se desparte de culmea Murgociului, Bâtca-Cailor, la sud de comuna Mastacăm, de care se desparte prin ramura Tarcău, Porfir, Aluniș și Negulești, iar la est comuna Roznov.
Este formată din satele Calu, Dumbrava Roșie de jos, Iapa și Săvinești, cu o populațiune de 1955 suflete, 615 capi de familie însurați, 15 neînsurați, 41 văduvi, 94 văduve; după sex, 1456 bărbați, 1499 femei, 714 copii de sex bărbătesc, 676 copii de sex femeiesc; după naționaliate - 27 străini, majoritatea unguri, apoi evrei.
Dintre locuitorii împroprietăriți în 1864, astăzi sunt 162 care posedă însuși locurile lor, 234 ca urmași, 2 locuri ocupate de alții. dintre locuitorii împroprietăriți în 1878, sunt 98 cari ocupă înșiși locurile lor, 31 ca urmași și 73 cari, deși însurați și cultivatori, nu au încă nici un fel de împroprietărire, precum nici putința de a moșteni după urma unor părinți legiuiți.
Locuitorii se ocupă cu agricultura, plutăria și industria, care relativ este foarte dezvoltată în această parte. Cultura pământului se face pe o întindere de 1919 hectare și 50 de ari; 124 ha cu grâu, 215 ha hrișcă, 133 ha secară, 583 ha porumb, 32 ha orz, 433 ha ovăz, 2 ha meiu, 17 ha rapiță, 5 ha cânepă, 1 ha in, 2 ha cartoafe, 13 ha fasole, 31 ha mazăre, 50 arii livezi artificiale și 328 livezi naturale, fânețe.
Imașul are o întindere de 400 ha și nutrește un număr de 5186 de vite.
În această comună se află 3 biserici, cu cîte un preot , o școală cu un învățător, o fabrică de cherestea cu 60 de lucrători, 23 pive pentru sumane, 12 mori de apă, 3 cariere de piatră, 3 vărării, un cazan pentru rachiu, 5 ferari, 5 dogari, 12 stoleri.
La venituri, bugetul comunei e de 8560 lei și 60 de bani și de 7943 lei la cheltuieli. Taxa de 10 % asupra funționarilor se ridică la 53 lei.
Comunicația cu satele vecine se face pe un drum ce dă din satul Calu prin satul Săvinești, în șoseaua mixtă Piatra Bacău, printr-un drum de la Calu la Iapa la Roznov, precum și alte drumuri naturale, între satul Iapa cu satul Mastacăm.
Fondul drumurilor e de 2248 lei și 50 de bani la venituri și 1480 lei la cheltuieli, salariul picherului e de 420 lei, salariul factorului poștal e de 600 lei.
Din numărul total al locuitorilor, 126 datoresc Creditului agricol, având amanetați 237 boi, 130 vaci, 55 gonitoare, 914 oi, 2 porci, 17 cai, 28 epe, 1 mânzoc, 21 viței, 54 junci, 1 buhaiu, 13 stupi, 18 pluguri, 3 care, 1 trăsură, 1000 mp butuci de brad.”
prof . Gheorghe RADU

Un comentariu:

free counters

Copyright

Protected by Copyscape Duplicate Content Detector