29 august 2010

Comuna Piatra Șoimului la sfârșitul sec. XIX

Către sfârșitul sec. XIX, actuala comună Piatra Șoimului, așa cum ne-o prezintă geograful Constantin D. Gheorghiu - premiat de Societatea Geografică Română pentru Dicţionarul geografic al judeţului Neamţ, în martie 1981 - avea altă arie administrativ- teritorială. Pentru a oferi cât mai multe despre cele ce erau în acele vremuri, cu bunăvoinţa prof. Gheorgeh Radu, vă oferim următoarele date, mentionând că multe dintre vechile așezări astăzi sunt dispărute. Așadar:

Plasa Bistrita

Plasa Bistrița este situată în partea de sud-est a județului Neamț, așezată pe șirul munților și dealurilor care se prelungesc din trunchiul principal al Carpaților Moldovei, în direcția răsăriteană, între cursul rîului Bistrița și hotarul Transilvaniei, dar și pe văile, podișurile și dealurile care se întind în direcția nord-sud, de la răsăritul cursului Bistriței, pînă la hotarul care desparte județele Neamț și Roman, formînd, în totalitate, spre sud, linia mărginașă cu județul Bacău.
Limitele:
- la răsărit se mărginește cu județul Roman, de care se desparte printr-o linie convențională aproape dreaptă, care, începînd din partea nordică a satului Bîrcu, de pe teritoriul comunei Siliștea, se coboară în josul satului Marginea; (comuna Buhuș, unde, în apropiere, rîul Bistrița se alătură cu calea ferată care leagă județul Neamț de celelalte din țară)
- la sud se mărginește cu județul Bacău, despărțindu-se prin rîul Bistrița, în susul cursului său, pînă la pîrîul Cotreanța. Acolo, urmînd curgerea înspre obîrșia acestui pîrîu, trece linia de hotar pe la răsăritul culmei Lingurari, și coboară pînă la satul Balcani (teritoriul comunei Tazlău), întretăiate de șoseaua județeană Dobreni-Moinești, spre gura pîrîiului Naclad, pe care-l urmează către izvorul său. Apoi, se continuă pe sub culme, pînă la muntele Tărhăoașul (marginea Transilvaniei);
- la apus, se mărginește cu Transilvania, de care se desparte prin linia de hotar care duce pînă în susul pichetului Tăcuța;
- la nord se mărginește cu plasa Piatra-Muntele, despărțindu-se prin culmile ramurilor Bolohănosul, pîrîul Paramiștea, ramura Tarcăului de sus,continuîndu-se pe culmile ramurilor Portirul și Negulești, pînă la gura pîriului Calu, precum și marginea dinspre nord a satelor Slobozia și Negrițești (din comuna Roznov); de aici, cu plasa Sus-Mijlocul, de care se desparte printr-o linie convențională ce trece pe la nord-vestul satelor Româniși Goșmani, de pe teritoriul comunei Siliștea.

Împărtirea administrativă

Plasa Bistrița avea în componență următoarele comune:

Siliștea, cu satele Siliștea, Români, Runc, Bîrcu, Gosmani și Bîrjoveni, situată în partea de nord est a plasei, între plasa Piatra-Muntele și județul Roman;

Costișa, cu satele Costișa sau Hîrlăcești, Cioplanu, Mocanii, Orbicul, Sbereștii de jos, Sbereștii de sus sau Sbreștii lui Boian, Mănoaia sau Mărieșești, în partea de centrul-răsăritul plasei și între rîul Bistrița și hotarul județului Roman;

Buhuș, cu satele Buhușul (tîrg, Buhușoaia, Bucureștii mici), Budești, Marginea și Orbicul, la sudul comunei Costișa și a plasei, între județele Roman și Bacău;

Rosnov sau Roznov, cu satele Roznov, Chintinici, Slobozia, Negrițești, în partea dinspre nord a plasei, de-a dreapta și de-a stînga rîului Bistrița;

Podoleni, cu satele Podoleni și Durnești, în centrul și în partea de est a plasei, între rîul Bistrița și culmile dinspre răsărit a dealului Orbic;

Zănești, cu satele Zănești, Faurii de sus, Faurii de jos și Traian, situată în centrul plasei, între rîul Bistrița și dealurile Negrițeștilor;

Mastacăn, cu satele Mastacăn, Negulești, Balanul, Smirea, Marginea, Portăreștii, Valea Nechitului și Șovoaia, situată în partea de nord a plăsii, între rîul Bistrița și ramurile Carpaților de peste hotarul Transilvaniei;

Borlești, cu satele Borlești, Ruseni și Puriceni, în centrul plasei, de-a dreapat rîului Bistrița;

Rădiu sau Rediu, cu satele Rădiu, Mirăuțeni și Poloboc (Jurcani), comună situată în centrul plasei, între Bistrița și ramura munților Dragva;

Socea, cu satele Bețeștii de sus, Bețeștii de jos, Socii de sus, Socii de jos și Vădurele, comună din centrul plasei, pe partea dreaptă a rîului Bistrița;

Cîndești, cu satele Cîndești, Belcești, Cotreanța, Bărcănești, Frunzeni și Tîrdea, în partea de sus a palsei, pe partea dreaptă a Bistriței;

Taslău sau Tazlău, cu satele Taslău, Frumoasa și Balcani, în partea de sud a plasei, în ramurile munților Dragva, hotarul cu județul Bacău și hotarul Transilvaniei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

free counters

Copyright

Protected by Copyscape Duplicate Content Detector